Retezat

Ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de clima temperata a Europei

Muntii Retezat adapostesc ultimul Peisaj Forestier Intact* din zona de clima temperata a Europei. Peisajul contine 97472 de hectare de ecosisteme naturale neintrerupte in care nu exista semne importante ale activitatii umane. Astfel de zone naturale mai exista doar in padurile boreale din nordul Canadei si al Rusiei, precum si in padurile tropicale din Amazon, Congo si Indonezia.

* www.intactforests.org

Peisajul este suficient de vast pentru a mentine intreaga biodiversitate locala. Vulturul auriu, rasul, lupul, ursul, marmota, vidra, cerbul, capriorul si capra neagra sunt aici acasa. Acestea traiesc inconjurate de paduri virgine, izvoare cu apa pura, cascade, lacuri, chei, pesteri, pajisti alpine inierbate cu flori viu colorate si varfuri care intalnesc cerul. In zona alpina sunt 58 de lacuri glaciare dintre care Bucura (9ha) este cel mai intins din tara, iar Zanoaga cel mai adanc (19m). Din cele mai adanci vai pana pe varfurile de 2500 metri altitudine vizitatorii se pot bucura in deplina armonie de toate cele patru anotimpuri ale anului.

Cea mai mare parte a peisajului este protejata de legislatia nationala si europeana: Parcul National Retezat (primul din Romania - infiintat in 1935), Parcul National Domogled - Valea Cernei, Geoparcul Dinozaurilor Hateg, situl Natura 2000 Tarcu si situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest.

 




ISTORIA AUTENTICA

Imprejurimile Retezatului sunt incarcate de istorie. Momarlanii de astazi din Valea Jiului sunt urmasi ai dacilor liberi. Ruinele daco-romane de la Sarmisegetuza sunt inca excelent pastrate. Comunitatile locale din sudul si estul Retezatului sunt populate in mare parte de momarlani, despre care se spune ca sunt urmasii dacilor liberi.

Numeroasele biserici, castele si cetati medievale marcheaza perioada de influenta a stilurilor austro-ungare, dar si romanesti. Zona Baile Herculane (sud vestul Retezatului) cu influente climatice mediteraneene puternice si ape termale a reprezentat locul de relaxare pentru multi lideri ai lumii. Imparati romani, regi si regine precum Francis I, Joseph II, Franz Joseph I si Sisi s-au bucurat adesea de vacante aici. Cladirile in stil baroc care inca mai strajuiesc valea Cernei amintesc astazi de vremurile de aur.

CE POTI FACE IN RETEZAT?

Nu conteaza in ce anotimp iti planuiesti concediul. Mereu este ceva de facut. Poti alege intre incursiuni in paduri virgine, vizionare de peisaje si viata salbatica, cicloturism, foto safari, drumetie, catarare, speologie, canoeing, ski de tura, free ride, simfonia culorilor vii ale padurilor de toamna, calare pe cal, obiective istorice, fosile de dinozuari si nu in ultimul rand, relaxare. Pentru cei indragostiti de viata rurala se pot vizita mici ferme, stane si puteti chiar deveni cioban pentru o zi.

CAZARE

Cazarea este disponibila pentru toate exigentele, de la cabane rustice pana la pensiuni luxoase. Cele mai multe ofera mese servite pentru toate asteptarile. In multe cazuri se ofera mancaruri traditionale locale de casa (sangerete, carnati virsli etc) si produse locale din mici ferme (legume, fructe, branzeturi, lapte, nuci, gemuri).

TRANSPORT

Punctele principale de acces in parc sunt Cirnic (Salasul de Sus), Campusel (Campu lui Neag), Gura Zlata (Raul Mare) si Rausor (Rau de Mori). Statii pentru tren sunt la Ohaba de Sub Piatra si la Subcetate. Putem sa asiguram transferul si receptia ta indiferent ca sosesti cu trenul, autocarul sau masina privata.

ANIMALE DE COMPANIE

Sunt putine locuri de cazare care accepta animale de companie. Putem gasi totusi solutii pentru tine ca sa fii impreuna cu animalul drag. Nu uita sa iei cu tine lesa. Accesul in parc cu animalele de companie se face doar cand acestea sunt tinute in lesa pentru a nu pune in pericol animalele salbatice si siguranta ta.

SIGURANTA ESTE PE PRIMUL LOC

Exista mai multe spitale de urgenta foarte bine dotate in jurul Retezatului (Lupeni, Petrosani si Deva). Riscul de jefuire este scazut fata de alte zone din tara. Retezat este un loc unde desi cei mai multi oameni traiesc din venituri mici, sunt prietenosi si in armonie cu natura. Vanatoarea in parcul national si in zonele tampon este interzisa cu desavarsire. Jandarmeria montana este permanent in post pentru a asigura paza oamenilor. Rangerii si salvamontistii sunt dintre cei mai experimentati din tara. Semnalul GSM este prezent in cele mai mult zone, exceptand zona montana inalta si majoritatea vailor si crestelor din zonele salbatice. Calitatea drumurilor a fost mult imbunatatita in ultimii ani.

 

MAI MULT DESPRE RETEZAT:

BIODIVERSITATEA

Entuziastii de viata salbatica, biologi, ecologii, geografii si geologii care viziteaza Retezatul se pot simti ca intr-un adevarat muzeu natural. Aici sunt adapostite 1190 de specii de flora, 11 de pesti, 11 de amfibieni, 9 de reptile, 185 de pasari si 55 de specii de mamifere!

Vegetatia si flora

Mai bine de 18000 hectare din peisaj sunt paduri virgine. Speciile predominante sunt fagul (Fagus sylvatica), molidul (Picea abies), jneapanul (Pinus mugo), pinul European (Pinus cembra), bradul (Abies alba), artarul (Acer pseudoplatanus), mesteacanul (Betula pendula), arinul de munte (Alnus viridis), ulmul de munte (Ulmus glabra) si scorusul de munte (Sorbus aucuparia). Padurile de conifere, de fag si de amestec intre acestea domina. Fagul domina pana la 1200m altitudine, amestecul pana la 1400m, iar molidul formeaza adesea monoculturi pana la 1800m.

Pajistile din regiunea alpina constituie o zona de importanta aparte, aici regasindu-se majoritatea speciilor din flora alpina, printre acestea fiind diferite specii de Gentiana/Gentianella, Potentilla, Pulsatilla precum si floarea de colt (Leontopodium alpinum) si altele.

Alte zone de interes deosebit sunt cele de limita intre zona stancoasa si pajistile alpine, in care se intalnesc rododendronul (Rhododendron kotschii), gentiana (Gentiana acauli si G. Punctata), degetarutul (Soldanella) si jneapanul (Pinus mugo). Jneapanul (specie protejată în România) are o distributie mare pe pantele abrupte ale Retezatului, contribuind la sustinerea grohotisului. Zambrul (Pinus cembra), specie rara de arbori, apare in grupe mai mari si mai compacte decat in alte masive.

Mamiferele

Vanatoarea in parc si in zonele tampon este strict interzisa. Parcul ofera conditii pentru supravietuirea celor mai importante dintre carnivorele mari europene: lupul (Canis lupus), ursul (Ursus arctos) şi râsul (Lynx lynx). De asemenea se întâlnesc în parc ierbivore mari cum sunt capra neagră (Rupicapra rupicapra), cerbul (Cervus elaphus) şi căpriorul (Capreolus capreolus). Carnivorele de mai mici dimensiuni cum sunt pisica sălbatică (Felis silvestris) şi mustelidele găsesc în diversele habitate ale parcului micromamifere care le asigură o parte din hrană.

Pesterile din Retezatul Calcaros sunt folosite de ursi pe timpul iernii, iar liliecii gasesc aici conditii bune pentru hibernare sau retragere in timpul zilelor de vara. In Parc au fost identificate 23 specii de lilieci printre care Rhinolophus ferrumequinum, Vespertilio murinus şi Pipistrellus pygmaeus. Vidrele (Lutra lutra) pot fi întâlnite pe unele rauri ale Retezatului folosind resursele bogate in peste. Marmotele se pot intalni in multe dintre vaile si caldarile glaciare.

Pasari

Numarul speciilor de pasari intalnite in parc si in zonele apropiate, pe vaile mari ale masivului si in zona lacurilor de acumulare din apropiere, este mare pentru o zona montana. Acestea insumează 185 de specii. Din acestea 122 sunt specii cuibaritoare in parc si in zonele apropiate. Aici se pot întâlni specii rare cum sunt acvila de munte (Aquila chrysaetos - simbolul parcului), acvila tipatoare mica (Aquila pomarina), serparul (Circaetus gallicus), soimul calator (Falco peregrinus), cocosul de munte (Tetrao urogallus), buha (Bubo bubo), cucuveaua pitica (Glaucidium paserrinum), barza neagra (Ciconia nigra) şi multe alte specii rare.

Reptile

Reptilele sunt reprezentate în parc prin 9 specii. Lista include: soparla de camp (Lacerta agilis), soparla de ziduri (Podarcis muralis), soparla de munte (Zootoca vivipara), naparca (Anguis fragilis), sarpele de casa / iarba (Natrix natrix Linnaeus), sarpele de alun (Coronella austriaca Laurenti), vipera cu corn (Vipera ammodytes Linnaeus) si vipera comuna (Vipera berus Linnaeus). Din pacate vipera nu are o reputatie buna in randul oamenilor. Este bine de stiut ca vipera nu musca in mod obisnuit omul sau alte animale. De aceea este bine de evitat atunci cand este observata. Este o reptila strict protejata. Capturarea sau uciderea lor este strict interzisa.

Amfibieni

Amfibienii sunt reprezentati de 11 specii. Intre acestea mentionam: salamazdra de uscat (Salamandra salamandra Linnaeus), salamazdra de munte (Mesotriton - Triturus - alpestris Laurenti), buhaiul de balta cu burta galbena (Bombina variegata Linnaeus), broasca raioasa bruna (Bufo bufo Linnaeus) si broasca rosie de munte (Rana temporaria Linnaeus).

GEOLOGIA

Retezatul se suprapune structurilor geologice care alcatuiesc grupa muntilor Retezat - Godeanu. Din nucleul central al acestora se desprinde radiar, spre nord, Masivul Retezat, bine individualizat datorită incadrarii lui intre depresiunile tectonice Petrosani si Hateg. El formează o "imensa fereastra tectonica" unde apare la zi autohtonul danubian flancat de cristalinul getic de tip "Sebes - Lotru".

Caracteristica principala a Muntilor Retezat este data de prezenaa a doua mari blocuri de roci eruptive care se desfasoara pe directiile de curgere ale Lapusnicului Mare si Raului Barbat: spre nord masivul granodioritic de tip Retezat,care se desfasoară pe o lungime de peste 40 km si o latime de cca.20 km, si masivul granodioritic de Buta, care apare in sudul culoarului de vale Lapusnic - Barbat si cade sub depozitele jurasice ale Retezatului Mic.

Intre cele două blocuri este cuprinsa o fasie de sisturi cristaline, apartinand autohtonului danubian, cu sisturi cuartitice, micasisturi filitoase si sisturi clorito-amfibolice.

O alta fasie de sisturi cristaline aferente domeniului danubian se intinde la nord-vest de blocul granitic nordic. Masa cristalina face corp comun cu intruziunile eruptive.

Sedimentarul este reprezentat prin cateva petece geologice paleozoice si mezozoice, (in special calcare din Jurasic Superior si Cretacic Inferior), apartinand cuverturii autohtonului si se afla catre periferia estica a Retezatului (Culmea Tulisa) si in sud-sud vest (Retezatul Mic).

Cristalinul panzei getice nu apare decat pe latura nordica a muntilor, patrunzand mai departe sub sedimentarul depresiunilor Hateg si Petrosani.

GEOMORFOLOGIA

Retezatul dispune de o mare diversitate a formelor, ceea ce confera peisajului o spectaculozitate aparte. Relieful este modelat in principal in conformitate cu structura geologica si cu caracteristicile substratului litologic. Liniile majore ale reliefului reflecta concordanta cu structura, atat ca orientare, cat si ca morfologie. Cele două blocuri granodioritice corespund, in general, celor două culmi principale:

  • in nord - Culmea Peleaga - compusa din Zlata (2142 m), Sesele Mari (2324m), Judele (2389m), Bucura (2432m), Peleaga (2509m), Papusa (2508m) si Baleia (1498m)
  • in sud - Culmea Buta, peste culoarul vailor Lapusnicu Mare si Rau Barbat, compusa din: Piatra Iorgovanului (2015m), Buta (1977m), Dragsanu (2076m) si Varfu Custurii (2453m).

Cele doua culmi principale sunt legate intre ele de o adevarata punte, Custura Papusii, cele trei culmi avand forma literei "H". Din aceste doua culmi principale pornesc in lateral o serie de inaltimi secundare:

  • spre nord, spre rama Hategului, crestele Retezat, Pietrele, Prislop etc.
  • spre sud, catre valea Lapusnicului Mare se desprinde complexul de culmi Slaveiul
  • spre sud-vest complexul orografic Piule (Retezatul Mic), cu un aspect de tranzitie intre Muntii Retezat si Godeanu

Caracteristicile substratului litologic reprezinta un element de baza in conturarea caracterelor reliefului din parc:

  • masivele granitoide Retezat, Buta sau Muntele Mic (adevarati pivoti modelati printr-o denudatie indelungata), apartinand domeniului danubian, au forma de corpuri eliptice, alungite uneori pe zeci de kilometri
  • rocile granitoide, foarte sensibile la schimbarile climatice, prezinta scoarte vechi de alterare cu aspect de «mari de pietre», iar interfluviile au aspect de creste zimtate, turnuri si colti, sub care se desfasoara abrupturi ametitoare
  • rocile sedimentare din masivele Tulisa si Retezatu Mic sunt predominant calcaroase. Acestea, fiind roci solubile, au dat nastere in partea sudica a Parcului National Retezat unui peisaj surprinzator prin varietatea formelor
    • văi cu sectoare de chei inguste (Cheile Butii, Cheile Scocului, Cheile Scorotei etc.)
    • platouri cu lapiezuri de diferite forme si in toate fazele de evolutie
    • vai carstice oarbe (Jiul de Vest în sectorul Dalmei cu Brazi)
    • doline mici, si chiar un circ glaciar dezvoltat în calcar dolomitic (singurul de acest fel din Romania)
    • endocarstul este la fel de bine reprezentat in parc, prin numeroasele cavitati (aproximativ 200 de pesteri si avene) din bazinele Lapusnicului Mare Soarbele, Jara, Scorota, versantul stang al Jiului de Vest, in amonte de Campu lui Neag
    • pesterile sunt bogat concretionate (peste 80% din formatiunile carstice cunoscute se intalnesc aici) si adapostesc o fauna cavernicolă variatăa de un real interes stiintific

Pe aceasta baza petrografica, in «lumea» de custuri si inseuari ale Retezatului se pastreaza cele mai reprezentative forme de relief generat de modificările climatice, relictele glaciatiunii cuaternare din Carpati:

  • circurile glaciare, simple sau asociate, imbucate sau suspendate, cu cele 58 de lacuri glaciare permanente, situate intre 1700-2300m altitudine
  • vaile glaciare pe care ghetarii coborau pana la 1300m, cu lungimi intre 3 si 8 km, uneori ajungand la lungimi de peste 10 km (valea Lapusnicului Mare este cea mai reprezentativa)
  • custurile ce se interpun intre circuri - custura principala, dezvoltata de la vest la est, intre Vf. Zlata si Vf. Lazarului, insumează cca 18 km
  • rocile striate (spinari de berbec)
  • morenele - pe valea Soarbele se afla cea mai tipica morena din Carpatii Meridionali

Mai jos se regasesc forme de relief periglaciar: campuri intinse de grohotisuri, torenti de pietre, nise, terasete de solifluxiune, potcoave nivale

Vaile au o mare densitate (peste 0,7 km/kmp), creand o fragmentare orizontala apreciabila a reliefului.

Din cauza pantelor abrupte caderile masive de apa pot provoca alunecari de teren. In august 1999, o ploaie exceptionala a produs modificari morfologice majore pe majoritatea vailor din Masivul Retezat. Se estimeaza ca asemenea fenomene naturale se produc o data la 80-100 de ani.

HIDROLOGIA

Conditiile tectonice, litologice si morfologice ale Muntilor Retezat, corelate cu pozitia culmilor fata de advectia maselor de aer oceanic, fac ca acest masiv sa fie zona cu cea mai ridicata umiditate si scurgere din Carpatii romanesti.

Reteaua hidrografica bogata se dreneaza in doua directii:

  • spre nord, catre raul Strei (bazinul hidrografic Mures), care capteaza toate apele din vestul, nordul, centrul si nord-estul masivului
  • spre sud, catre Jiul de Vest (bazinul hidrografic Jiul Romanesc).

Temperatura medie anuală a apei râurilor scade cu creşterea altitudinii, fiind în jur de 4°C la 1600 m si cca 2°C la 2200m. Temperaturile maxime ale apei raurilor apar in intervalul iulie- august (12 °C până la 22°C), iar cele minime in intervalul decembrie-martie (de la -2°C la 0°C).

Cel mai important curs de apa este Lapusnicul Mare, cu un debit mediu anual de 12.9 mc/s. Cascadele sunt frecvente pe toate paraiele din Parc.

Un loc deosebit in caracterizarea hidrologica a parcului il constituie lacurile naturale relicte. Acestea isi datoreaza geneza conditiilor optime ale acumularii si transformarii zapezilor in ghetari la altitudini de peste 1700 m în Pleistocenul Superior. Aproximativ 38% din lacurile glaciare ale Romaniei se afla in Parcul National Retezat. Cantonate in poala caldarilor, etajate in trepte, insirate, grupate in complexe sau izolate, ele constituie o atractie de prim ordin, atat pentru turisti, cat si pentru oamenii de stiinta care vin aici.

Bucura - cel mai întins lac glaciar, Zanoaga - cel mai adanc. Suprafata lacurilor se mentine intre 300 m² (Stanisoara I) si 88612 m² (Bucura), iar adancimea intre 0.3 m (Stanisoara I si II) si 29 m (Zanoaga). Volumul lacurilor variaza intre 90.3 m³ (Galesul II) si 693.152 m³ (Zănoaga). Desi au suprafata si volum relativ mici, lacurile glaciare joaca un rol deosebit in regularizarea naturala a scurgerii raurilor din Muntii Retezat. In intregul masiv exista 58 lacuri glaciare permanente, aflate intre 1700 si 2300 m.

Ca urmare a interventiilor antropice din secolul al XX-lea, regularizarea scurgerii raurilor a inceput sa fie controlata si prin lacurile de baraj (artificiale), amenajate pe Rau Mare. Din anul 1974 s-a inceput construirea barajului de acumulare de la Gura Apei, la confluenta raurilor Lapusnicul Mare, Lapusnicul Mic si Raul Ses, care s-a terminat in anul 2004. Pentru completarea volumului de apa din baraj s-au facut două canale subterane de aductiune de pe râurile Rausor si Nucsoara. Amenajările hidrotehnice, in special absenta apei pe albia Raului Mare pe o portiune de cateva sute de metri, in aval de barajul Gura Apei, au provocat modificări ecologice negative, inclusiv pierderea acestui teritoriu din Peisajul Forestier Intact.

Mlastinile apar frecvent la marginea unor izvoare, paraie alpine sau in urma colmatarii partiale a unor lacuri glaciare (valea glaciara Judele, Taul Negru, lacurile Lia, Bucura,Taul Rasucit). Acestea constituie areale propice de dezvoltare a speciilor iubitoare de apa.

Apele subterane de mica adancime (ape freatice) sunt cantonate mai ales in scoarta de alterare de la baza grohotisurilor (unde se găsesc rezerve insemnate de apa) si in arealele cu depozite calcaroase din bazinul superior al Jiului de Vest.

SOLURILE

In functie de altitudine si de structura rocilor, in Retezat exista o mare varietate de soluri, cu soluri acide in partea cristalina si soluri alcaline in zona calcaroasa.

Amenajamentele silvice si cele silvo-pastorale identifica 11 tipuri genetice de sol. Tipurile specifice de sol sunt: sol brun acid si brun feriiluvial, rendzina, sol brun eumezobazic, sol humicosilicatic, litosol, podzoluri si podzoluri turboase. Podzolul este tipul genetic cel mai frecvent, atat în golurile alpine, cat si in paduri. Solurile brune acide si brune eumezobazice au frecventa mai mare in paduri.

CLIMA

Situat in plină zona temperat-continentala, Peisajul Forestier Intact Retezat se caracterizeaza printr-un topoclimat complex de munte, cu numeroase particularitati determinate de altitudine şi orientarea generală a culmilor muntoase fata de directia maselor de aer maritim din vest si a celui continental din est si nord-est, expozitia versantilor fata de Soare si unghiul de inclinare al pantelor. Exista situatii in care influentele mediteraneene dinspre sud-vest fac ca la Baile Herculane sa fie uscat si mai cald chiar si cu 20 de grade decat pe Jiul Vest unde poate fi ger si zapada.